Sectorul energetic a fost mereu vital în dezvoltarea economică și socială a oricărei națiuni. Din acest motiv, energia a fost considerată un bun public esențial, iar multe guverne au avut tendința de a controla sau reglementa strict acest sector.
Pe măsură ce schimbările climatice au devenit o problemă centrală pe agenda globală, guvernele și organizațiile internaționale au început să pună presiune pe sectorul energetic pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a adopta practici mai sustenabile.
În plus, normele stricte impuse de Acordul de la Paris și de alte acorduri internaționale au obligat companiile să își reevalueze strategiile de producție și să investească masiv în cercetare și dezvoltare pentru a găsi soluții energetice mai curate.
Tranziția către surse de energie regenerabilă
O componentă a transformării sectorului energetic a fost tranziția treptată către sursele regenerabile, nu doar ca adaptare la reglementările de mediu, ci și ca răspuns la cererea tot mai mare pentru energie curată din partea consumatorilor și a investitorilor.
Investițiile în energie solară, eoliană și alte surse regenerabile au crescut exponențial în ultimii ani, pe măsură ce costurile acestor tehnologii au scăzut și eficiența lor a crescut. De exemplu, costul energiei solare fotovoltaice a scăzut cu peste 80% în ultimul deceniu, făcând-o una dintre cele mai ieftine surse de energie la nivel global.
De asemenea, dezvoltarea rețelelor electrice inteligente și a tehnologiilor de stocare a energiei a facilitat integrarea surselor de energie regenerabilă în sistemele energetice existente, reducând dependența de centralele pe bază de combustibili fosili. Iar acest lucru a îmbunătățit stabilitatea rețelelor de distribuție, dar le-a și oferit companiilor energetice noi oportunități de afaceri (furnizarea de servicii de stocare a energiei sau dezvoltarea de soluții de micro-rețele).
Dereglementarea și liberalizarea piețelor energetice
Unul dintre principalii factori care au contribuit la creșterea profitabilității sectorului energetic este dereglementarea și liberalizarea piețelor energetice. Începând cu anii ’80, multe guverne au început să relaxeze controlul asupra companiilor energetice.
Cele mai citite articole
În Europa, de exemplu, liberalizarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale a deschis calea pentru un val de fuziuni și achiziții care au creat giganți capabili să concureze pe piețele internaționale. În Statele Unite, dereglementarea a permis companiilor să își diversifice portofoliile de producție, investind în surse de energie mai eficiente și mai ieftine, cum ar fi gazul natural și energia regenerabilă.
Liberalizarea a încurajat concurența, ceea ce a stimulat inovația și a condus la apariția unor noi modele de afaceri, cum ar fi producția descentralizată de energie și vânzarea directă către consumatori.
Cererea globală în creștere
Un alt factor esențial care a alimentat profitabilitatea sectorului energetic este creșterea continuă a cererii globale de energie. China și India au cunoscut o expansiune rapidă, deci cererea de energie a crescut exponențial. Aceste țări au nevoie de cantități enorme de energie pentru a susține creșterea industrială, urbanizarea și creșterea nivelului de trai al populației.
În același timp, populația globală continuă să crească, iar consumul de energie pe cap de locuitor este, de asemenea, în creștere, în special în regiunile în curs de dezvoltare. Această cerere tot mai mare a creat oportunități uriașe pentru companiile energetice, care au profitat de pe urma creșterii prețurilor la energie și a expansiunii pe noi piețe.
Subvențiile pentru companii
Unul dintre aceste avantaje este accesul la subvenții și alte forme de sprijin financiar acordate de guverne și organizații internaționale pentru companiile care îndeplinesc standardele de certificare ISO 14001.
Prin obținerea acestei certificări, companiile își demonstrează capacitatea de a monitoriza și de a-și îmbunătăți continuu performanțele de mediu. Guvernele și organizațiile internaționale recunosc importanța promovării practicilor de afaceri sustenabile și sunt dispuse să sprijine companiile care își asumă responsabilitatea de a proteja mediul. Subvențiile pot acoperi costuri legate de implementarea tehnologiilor verzi, modernizarea infrastructurii pentru a reduce emisiile de carbon sau dezvoltarea de produse ecologice.
Un exemplu concret este programul de finanțare oferit de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină proiectele care vizează reducerea impactului asupra mediului, iar companiile care dețin certificarea ISO 14001 sunt adesea prioritizate în alocarea acestor resurse.
În afara Europei, multe alte țări recunosc beneficiile certificării ISO 14001 și oferă stimulente similare. În Statele Unite, Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) sprijină inițiativele ecologice printr-o serie de granturi și programe de finanțare. Companiile care își aliniaza operațiunile la standardele ISO 14001 pot accesa aceste fonduri pentru a implementa soluții de management al mediului care să îmbunătățească eficiența energetică și să reducă emisiile de carbon.
