Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin pierderea treptată a controlului motor și apariția unor simptome precum tremorul, rigiditatea musculară și dificultățile de mișcare. Pe lângă manifestările motorii, această boală afectează frecvent funcțiile comunicative și deglutiția, iar aici intervine logopedia. Logopedia joacă un rol esențial în ameliorarea calității vieții persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson, prin intervenții specifice ce vizează îmbunătățirea vorbirii, respirației și funcției de înghițire.[1][2]
Impactul bolii Parkinson asupra vorbirii și înghițirii
Un simptom frecvent întâlnit în rândul pacienților cu boala Parkinson este hipofonia – reducerea intensității vocii. Aceasta este cauzată de slăbirea musculaturii implicate în vorbire și de dificultățile în controlul respirator. De asemenea, vocea devine din ce în ce mai monotonă, cu dificultăți în a pronunța clar cuvintele și în a menține un ritm normal al vorbirii. Pot apărea repetiții involuntare de cuvinte sau silabe, iar inițierea vorbirii poate fi dificilă. În cazurile severe, vorbirea poate deveni neinteligibilă.[1][2][3]
Disfagia, sau dificultățile de înghițire, reprezintă un alt simptom frecvent întâlnit în Parkinson. Pot evolua de la simptome ușoare, cum ar fi tusea în timpul mesei, până la complicații severe, precum malnutriția sau deshidratarea. De asemenea, crește riscul de aspirație (pătrunderea alimentelor în căile respiratorii).[1]
Cum poate ajuta logopedia pacienții cu Parkinson?
În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, logopedia joacă un rol crucial în menținerea capacității de comunicare a pacienților. Un logoped se va concentra pe dezvoltarea de strategii și exerciții care să ajute pacientul să își păstreze volumul și viteza de vorbire, respirația, articularea cuvintelor și expresiile faciale. Scopul este de a menține, cât mai mult posibil, abilitatea de a comunica eficient și clar. Logopedia poate ajuta, de asemenea, pacienții să gestioneze problemele legate de alimentație, cum ar fi salivarea excesivă și dificultatea la înghițire.[1][2][3]
Intervențiile logopedice pot include:
- exerciții de articulare – antrenarea musculaturii orale pentru a îmbunătăți claritatea și precizia vorbirii;
- terapie vocală – tehnicile de respirație și proiecție vocală pot ajuta la creșterea volumului și a flexibilității vocii.
- exerciții de întărire a musculaturii oro-faringiene;
- adaptarea poziției corpului și recomandări privind consistența alimentelor, pentru a reduce riscul de aspirație;
- învățarea unor tehnici de înghițire sigură.[1][2][3]
Cele mai citite articole
În cazurile mai severe, logopedul poate recomanda utilizarea unor sisteme de comunicare alternative, cum ar fi tablete sau aplicații mobile, pentru a facilita interacțiunea socială. De asemenea, logopedul oferă suport emoțional și practic atât pacientului, cât și familiei acestuia, pentru a face față provocărilor legate de comunicare.[1][2][3]
Beneficiile terapiei logopedice
Terapia logopedică poate aduce o serie de beneficii semnificative pentru pacienții cu boala Parkinson: poate îmbunătăți claritatea comunicării, diminuând astfel frustrarea cauzată de dificultățile de exprimare, poate contribui la prevenirea complicațiilor legate de disfagie, cum ar fi malnutriția, și poate ajuta pacienții cu Parkinson să mențină o relație activă cu familia și comunitatea.[1][2][3]
Deși intervențiile logopedice nu pot stopa progresia bolii, pot avea un impact semnificativ asupra funcționalității zilnice și asupra încrederii în sine a pacienților, crescând astfel calitatea vieții acestora. Tocmai de aceea, se recomandă consultarea unui logoped cât mai curând posibil după primirea unui diagnostic de boală Parkinson.[1][2][3]
Logopedia este o componentă indispensabilă în gestionarea simptomelor non-motorii ale bolii Parkinson. Printr-un plan terapeutic individualizat și aplicarea unor metode eficiente, logopezii ajută pacienții să își recâștige încrederea în propriile abilități de comunicare și să își păstreze independența. Colaborarea dintre pacient, familie și echipa medicală este esențială pentru maximizarea beneficiilor acestor intervenții și pentru asigurarea unei vieți cât mai active și satisfăcătoare.
Disclaimer: Acest articol are rol informativ și nu poate fi considerat un substitut pentru recomandările specialiștilor. Pentru un diagnostic și tratament adecvat, este recomandat să te adresezi unui medic neurolog și unui logoped.
Bibliografie:
- „Speech & Swallowing Issues”, Parkinson’s Foundation, 2024, www.parkinson.org/understanding-parkinsons/non-movement-symptoms/speech-swallowing. Accesat la 19 Nov. 2024.
- „Speech and Language Therapy”, Parkinson’s UK, 31 Aug. 2021, www.parkinsons.org.uk/information-and-support/speech-and-language-therapy. Accesat la 19 Nov. 2024.
- „Improving Communication in Patients with Parkinson’s Disease”, Cleveland Clinic, 19 Dec. 2016, my.clevelandclinic.org/health/articles/9392-speech-therapy-for-parkinsons-disease. Accesat la 19 Nov. 2024.
