Munții Carpați, una dintre cele mai impresionante și diversificate lanțuri muntoase din Europa, ascund o mulțime de secrete și aspecte fascinante care pot rămâne necunoscute multora dintre noi. Cu o istorie bogată și o frumusețe naturală uluitoare, aceste mărețe munți au fascinat oamenii de-a lungul timpului.
Distribuția teritorială a Munților Carpați
În privința distribuției teritoriale, aproximativ 10% din Munții Carpați se întind pe teritoriul Cehiei, cu înălțimi și peisaje caracteristice zonei. În Slovacia, acești munți acoperă aproximativ 12% din teritoriu, oferind peisaje impresionante și trasee de drumeții populare. Ungaria găzduiește aproximativ 4% din Carpați, cu regiuni muntoase atrăgătoare și o fauna diversificată. În Ucraina, Munții Carpați se întind pe aproximativ 10% din teritoriu, cu vârfuri impunătoare și cascade pitorești.
România, cu cele mai mari porțiuni din Carpați, acoperă aproximativ 53% din teritoriul acestui lanț muntos, oferind priveliști spectaculoase, rezervații naturale și o diversitate unică a faunei și florei. În Serbia, aproximativ 6% din teritoriu este acoperit de Carpați, cu zone montane și păduri fascinante. În sfârșit, în Polonia, Carpații acoperă aproximativ 5% din teritoriu, cu peisaje alpine și o istorie culturală bogată.
Cele mai citite articole
Fiecare țară care găzduiește Munții Carpați aduce cu sine o contribuție unică la bogăția și diversitatea acestui lanț muntos spectaculos, iar în acest articol, vom explora în detaliu cele mai captivante și mai puțin cunoscute aspecte despre aceste minunate mărețe ale naturii.
Lucruri pe care nu le știai despre Munții Carpați
De la legendele străvechi până la comorile de biodiversitate, acest lanț muntos ascunde lucruri remarcabile pe care puțini le cunosc. În următoarele rânduri, vei afla top 15 lucruri mai puțin cunoscute despre acest impresionant peisaj al Europei Centrale și de Est.
- Denumirea munților provine de la denumirea unui trib de daci din Moldova, care purtau denumirea de “carpi”, iar în traducere înseamnă “pietre”.
- Cel mai înalt vârf al lanțului Carpatic este vârful Gerlachovsky, 2.655 m, în Slovacia, Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy, 2.499 m, în Ungaria, Vârful Kekes 1.014 m, în Ucraina cel mai înalt vârf este Vârful Hovârla 2.061 m, iar în România în topul celor mai înalte vârfuri muntoase este Vârful Moldoveanu 1.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali, acolo unde se află și Transfăgărășan – traseul spectaculos cu multe locuri de vizitat.
- Ca și lungime, este cel de-al doilea lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, care au o lungime de 1.700 kilometri.
- Munții Carpați sunt populați de cel mai mare număr de urși bruni, lupi și lincși din Europa. Află și ce animale, păsări și pești sunt ocrotite de lege în România.
- Pe crestele înalte ale Carpaților trăiește o subspecie a caprelor negre, Rupicapra rupicapra carpatica.
- Munții Carpați acoperă ⅔ din suprafața României, aproximativ 800 de km din lungimea lor se desfășoară în țara noastră.
- Aici se află cel mai mic oraș din țară, Băile Tușnad.
- Munții Carpați dețin și recordul pentru cea mai scăzută temperatură înregistrată în mod oficial în țara noastră: -38,5 grade Celsius, la Bod, în Depresiunea Brașovului, pe 25 ianuarie 1942.
- Clima Carpaților este continentală, aici precipitațiile cresc în raport cu altitudinea, iar vegetația este dispusă în etaje: pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe pante și înălțimi mai mici.
- Din Munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prut, Siret, Mureș, Oltul, etc.
- Peștera cu cele mai mari dimensiuni din România este Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului, cu o lungime de 52 de km.
- Cea mai adâncă peșteră din România este Peștera Izvorul Tăușoarelor din Munții Rodnei. Coboară până la 415 metri sub nivelul mării.
- Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România și din Europa. Se află la 950 metri altitudine în vârful Masivului Ciomatu, județul Harghita.
- Sfinxul din Munții Bucegi are aceeași înălțime ca Sfinxul din Gizeh. Din această cauză s-a spus că Sfinxul românesc nu este o creație a forțelor naturii, ci a fost sculptat de om, înfățișând o zeiță din trecutul îndepărtat.
Din peste 8.000 de exemplare de urs carpatin care trăiau în Carpați în anul 1989, acum au mai rămas aproximativ 2.000 de exemplare.
